Select your website

Speranţă după gratii în România woensdag 11 juni 2014

2014 este al treilea an de când Dorcas susține Asociaţia „Oastea Domnului”, filiala Gherla, în implementarea proiectului “O nouă șansă”.
Pe lângă activitățile diverse pe care le derulăm în proiect o activitate importantă pe care o realizăm este cursul „Cum să părăseşti închisoarea fericit?”. Ideea ne-a venit de la faptul că toţi cei care se eliberează din închisoare nu pot fi decât fericiţi, dar provocarea este să-şi păstreze această fericire, adică să nu mai comită fapte anti-sociale şi să nu mai ajungă în penitenciar – iar acesta este dezideratul spre care noi încercăm să-i motivăm.

Cursul se desfăşoară anual cu trei grupuri de deţinuţi, numărând în medie 10-15 persoane, în câte două penitenciare româneşti şi este implementat de către asistentul social al proiectului. Pe parcursul a treisprezece întâlniri, discutăm despre două lucruri majore. Mai întâi, pe parcursul a patru întâlniri, vorbim despre „Secretul fericirii” şi le spunem celor pe care îi întâlnim că doar cunoscându-L personal pe Dumnezeu vor putea fi, cu adevărat, fericiţi. Apoi, pe parcursul a şase întâlniri, vorbim despre „Paşi din nefericire spre fericire”, adică despre faptul că dacă vor să păstreze relaţia cu Dumnezeu şi să fie fericiţi, trebuie să înveţe să înlocuiască nemulţumirea cu mulţumirea, ofensa cu vorbirea de bine, invidia cu aprecierea celorlalţi, violenţa cu facerea de bine, răzbunarea cu iertarea, iar mânia cu stăpânirea de sine. Toate acestea sunt schimbări pe care un deţinut trebuie să le facă, ca să se reintegreze în societate, iar noi ne străduim să discutăm despre acestea într-un limbaj cât mai simplu. La final, organizăm un concurs prin care premiem pe cei care dovedesc că şi-au însuşit cunoştinţele predate, dar, totodată, recompensăm pe toţi participanţii cu un pachet de alimente.

În perioada 6 februarie – 16 mai 2014, am avut întâlniri cu ultima grupă de deţinuţi, de la penitenciarele Bistriţa şi Baia-Mare. Am început activitatea cu aprx. 45 de persoane şi am finalizat-o cu 20. Motivul este că mulţi dintre cei care au venit iniţial, pur şi simplu, nu au mai vrut să vină, alţii au fost transferaţi în alte penitenciare, iar alţii nu au putut să vină pentru că a trebuit să meargă la muncă sau alte activităţi din penitenciar. Cu toate acestea, ne-am bucurat să constatăm la final aprecierea celor care au participat:

„Am venit la acest curs cu dorinţa de a face un mic pas spre schimbare în viaţa mea… Am învăţat multe lucruri bune care îmi vor ajuta în viitorul apropiat când voi ieşi în libertate pentru că voi gândi mai adânc înainte de a lua o hotărâre spre a mai face rău. Acest curs a fost binevenit în viaţa mea şi pe această cale ţin să mulţumesc organizatorilor” (N.V., Penitenciarul Baia-Mare, 23 de ani pentru omor)

Mihai Coste – asistent social

[gravityform id=”2″ name=”Questions / Support” description=”true”]